Fiecare guvern condus de premieri de dreapta s-a îndatorat, în medie, cu 6,1 miliarde de lei în fiecare lună, în timp ce șefii social-democrați de la Palatul Victoria s-au împrumutat cu sume de peste 3 ori mai mici, respectiv de 1,8 miliarde de lei. Analiza Gândul a fost făcută pe baza datele oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice, pentru cei 16 ani și jumătate cât s-au scurs din 1 ianuarie 2007, data la care România a devenit stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Conform calculelor Gândul, executivele cu premieri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) au guvernat în perioada postaderare la UE, cumulat, timp de 81 de luni (6 ani și 9 luni) și au acumulat o datorie de 493,3 miliarde de lei.
Practic, datoria acumulată de executivele cu premieri PNL – PDL (Boc, Orban, Cîțu, Ciucă) în cei 6 ani și 9 luni de guvernare reprezintă 67% din toată datoria acumulată de România de la Revoluție până în mai 2023 (conform ultimelor date oficiale, datoria guvernamentală = 731,3 miliarde de lei).
După aderarea la UE, prim-miniștrii social-democrați (Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă) au fost la conducerea Guvernului, cumulat, 77 de luni (6 ani și 5 luni) și au acumulat datorie de 135,7 miliarde de lei.
Per ansamblu, asta înseamnă că, într-o perioada relativ echivalentă, guvernările cu premieri PNL – PDL au împrumutat de aproape 4 ori mai mult decât au făcut-o Guvernele cu premieri PSD.
Într-un clasament al premierilor cu „mână largă”, pe primul lor în anii postaderare este Ludovic Orban, cu o medie de 9,6 miliarde de lei pe lună, urmat de Nicolae Ciucă – 9,1 miliarde de lei lunar și Mihai-Răzvan Ungureanu – 6,3 miliarde de lei.
Printre premierii PSD se numără și cel care nu numai că nu a crescut datoria publică, ci a scăzut-o, cu 300 de milioane de lei, respectiv Mihai Tudose.
Conform datelor oficiale, Produsul Intern Brut al României s-a prăbușit în timpul guvernărilor de dreapta.
Guvernarea pe datorie a PNL – PDL nu a adus performanță economică, în contextul în care, în guvernările postaderare la UE Boc și Orban, România a avut trei ani cădere economică – perioade care au coincis cu cele două mari crize – 2009, 2010 și 2020.
Deci, în 3 din cei 6 ani și 9 luni de guvernare postaderare la UE cu premieri PNL – PDL, România a avut cădere economică.
În 2009, economia României a scăzut cu 5,5% față de anul precedent, în 2010, cu 3,9%, iar în 2020, cu 3,7%.
Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ
CITEȘTE ȘI: